Pacienții cu insuficiență cardiacă sistolică cronică care au adăugat ivabradine (Procoralan, Servier) în schema lor de tratament au avut o reducere cu 18% a ratei compozite de deces cardiovascular sau de spitalizare, comparativ cu grupul placebo, conform rezultatelor studiului SHIFT, prezentat în cadrul Congresului ESC 2010 de la Stockholm.

Ivabradine este un inhibitor selectiv al unui canal de sodiu/potasiu exprimat la nivelul nodului sinoatrial, asupra căruia are un ușor efect depresor. Studiul SHIFT a arătat că scăderea frecvenței cardiace este benefică la pacienții cu insuficiență cardiacă. Frecvența cardiacă este nu numai un factor de risc, ci și un mediator de progresie al insuficienței cardiace.

Ivabradine este indicat la pacienții cu insuficiență cardiacă sistolică în ritm sinusal, cu alută ventriculară peste 70 bpm, care nu tolerează doze mai mari de beta-blocant.

sursa

Administrarea de scurtă durată a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) este asociată cu un risc crescut de stroke, conform unui studiu danez pe indivizi sănătoși prezentat la Congresul ESC 2010 de la Stockholm. Studii anterioare au relevat corelații ale AINS și cu un risc crescut de infarct miocardic.

Analizând datele populației daneze sănătoase din registrul național în perioada 1997-2005, cercetătorii au constatat o creștere a riscului de stroke de la 28% în cazul ibuprofen, la 86% în cazul diclofenac.

Specialiștii consideră că ar trebui luate măsuri pentru ca popularele antiinflamatoare să fie prescrise și eliberate cu prudență.

AINS HR (95% CI) pentru risc de stroke
Ibuprofen 1.28 (1.14-1.44)
Diclofenac 1.86 (1.58-2.19)
Rofecoxib 1.61 (1.14-2.29)
Celecoxib 1.69 (1.11-2.26)
Naproxen 1.35 (1.01-1.79)

sursa

La congresul ESC 2010 de la Stockholm, task force-ul pentru managmentul fibrilației atriale a elaborat primul ghid european pentru FiA. Ghidurile anterioare fuseseră elaborate în consens cu AHA și ACC, în 2006.

Iată care sunt principalele noutăți pe care le aduce ghidul european:

  • fibrilația atrială persistentă de lungă durată – o nouă categorie de încadrare a fibrilației atriale în funcție de durata aritmiei, care se adaugă celor existente (paroxistică, persistentă și permanentă). Categoria Long-standing persistent AF a fost definită pentru pacienții cu fibrilație mai veche de 1 an care sunt candidați pentru terapia ablativă.
  • introducerea unui scor simptomatic pentru fibrilația atrială (scorul EHRA), similar cu clasificarea NYHA
  • adoptarea profilului de risc pentru evaluarea pacienților cu beneficii maxime ale anticoagulării în prevenția stroke-ului (scorul CHADS2-VASc); introducerea scorului HAS-BLED pentru evaluarea riscului hemoragic, în așteptarea noilor anticoagulante orale (dabigatran, rivaroxaban, apixaban – care au fost analizate în studiile RE-LY, ROCKET-AF și ARISTOTLE)
  • îndrumări privind controlul frecvenței cardiace (pe baza rezultatelor studiului RACE-2)
  • recomandări privind administrarea antiaritmicului dronedaronă (Multaq, Sanofi-Aventis)
  • indicații formale pentru terapia ablativă
  • terapia “upstream” pentru prevenirea degradării fibrilației atriale: IECA, blocanți ai receptorului angiotensinei, statine
  • sfaturi pentru situații speciale

Circa 1-2% din populația generală suferă de fibrilație atrială, ceea ce face ca boala să devină aproape epidemică. Specialiștii se așteaptă la o dublare a prevalenței datorită îmbătrânirii populației și creșterii speranței de viață, având în vedere că aritmia este mai frecventă la vârstnici.

sursa

Dietele cu restricție de carbohidrați dar cu multă carne sunt periculoase pentru sănătate, conform unui studiu american apărut în ediția din 7 septembrie a publicației Annals of Internal Medicine. În categoria dietelor low-carb intră și dieta Atkins, a cărei versiune inițială include un aport crescut de proteine animale: bacon, friptură, cârnăciori.

Specialiștii nutriționiști au arătat că dietele low-carb bogate în proteine de origine animală sunt asociate cu o mortalitate crescută (în particular mortalitate prin cancer), comparativ cu dietele low-carb bogate în proteine vegetale. Explicația constă în faptul că produsele de origine animală au într-adevăr proteine de bună calitate, dar și un conținut bogat în grăsime, spre deosebire de cele de origine vegetală. Persoanele care au urmat o dietă “Eco-Atkins”, cu un aport crescut de proteine vegetale, au avut un risc de deces cu 20% mai mic. Carnea din dieta Atkins poate fi înlocuită cu alte surse de proteine precum legumele, soia, lactatele degresate, fructele, albușul de ou, untura de pește sau somonul.

sursa

Fumatul dăunează spermei, atât la bărbații fumători care doresc să aibă copii, cât și la băieții născuți din mame care au fumat în timpul sarcinii, se arată în 2 studii, unul german și unul danez. Fumatul afectează integritatea ADN a spermatozoizilor, astfel că atât bărbații cât și femeile care doresc să conceapă trebuie să renunțe la acest viciu cu efecte nocive asupra sănătății reproductive masculine.

Studiul german a arătat că bărbații care fumează mult pot avea probleme de fertilitate datorită scăderii nivelului de protamină, o proteină crucială pentru dezvoltarea spermei, cât și datorită lezării ADN. Studiul danez a arătat că femeile care fumează în prima parte a sarcinii pot compromite sănătatea reproductivă a băieților lor.

Ambele studii au apărut în ediția din 8 septembrie a publicației Human Reproduction.

sursa

Xpert MTB/RIF este un test experimental pentru diagnosticul tuberculozei care are o acuratețe de 97% și oferă rezultatul în 2 ore. Testul depistează infecția cu Mycobacterium tuberculosis și evaluază rezistența la rifampicină, astfel că pacientul poate începe tratamentul antituberculos după o singură vizită la medic. Protocolul actual de diagnostic include analiza sputei prin frotiu și cultură (care uneori poate dura până la câteva săptămâni).

Testul a fost evaluat pe 1730 pacienți suspectați a avea tuberculoză sensibilă sau rezistentă la tratament, și a identificat tuberculoza în 99.2% din cazuri. Testul a fost dezvoltat de compania Cepheid, care intenționează să obțină aprobarea FDA. Testul este deja disponibil în Europa de la sfârșitul lui 2009.

Tulberculoza face anual circa 2 milioane de victime, în special în țările aflate în curs de dezvoltare. În fiecare an sunt diagnosticate 8-9 milioane de cazuri noi de tuberculoză.

sursa

Antidiabeticul Avandia (rosiglitazonă) revine în atenția media, de data aceasta în Marea Britanie, după apariția informației că experții CHM (UK Commission on Human Medicines) au votat în unanimitate retragerea medicamentului de pe piață la sfârșitul lunii iulie. Recomandarea nu a fost însă făcută public, ci transmisă agenției de reglementare engleze MHRA (Medicines and Healthcare Products Regulatory Agency), care a răspuns printr-o scrisoare ce prezenta datele privind profilul de siguranță al Avandia din 2007. După ce informația a ajuns în presă săptămâna aceasta, reprezentații MHRA s-au apărat invocând faptul că nu este obligatorie furnizarea de informații publice privitor la discuțiile de reglementare în curs. Jennifer Kyne, purtătorul de cuvânt al MHRA, a adăugat că nu poate acționa singură în acest caz, deoarece rosiglitazona a fost aprobată de EMA (European Medicines Agency) pentru întreaga Uniune Europeană, singurul organism abilitat să retragă licența medicamentului. După întâlnirea de ieri, 8 septembrie, reprezentații EMA au menționat că au trimis o serie de întrebări producătorului GSK (GlaxoSmithKline) și că o decizie finală va fi luată la ședința plenară din 20-23 septembrie.

În iulie 2010, panelul consultativ al FDA a transmis un mesaj ambiguu despre păstrarea sau interzicerea antidiabeticului Avandia. După procesul FDA, mai multe organizații de specialitate au recomandat pacienților diabetici să consulte medicul pentru a lua o decizie cu privire la tratamentul cu rosiglitazonă. Ulterior, o anchetă a Wall Street Journal a arătat un conflict de interese între panelul consultativ al FDA și compania producătoare GSK, dovedind slăbiciunea autorităților în fața companiilor farmaceutice.

Controversele privind antidiabeticul Avandia au fost analizate într-un articol publicat în BMJ pe 6 septembrie și în documentarul de 30 minute al BBC – Panorama: A risk worth taking?. Documentarul ridică un semn de întrebare cu privire la încrederea populației că organismele reglatoare vor putea pune interesele pacienților înaintea industriei farmaceutice; realizatorii sugerează și un răspuns, arătând că UK MHRA ar fi putut suspenda temporar licența Avandia în așteptarea deciziei EMA, agenție a cărei credibilitate este și ea pusă la îndoială din moment ce finanțarea provine majoritar din industria farmaceutică. Ca răspuns la documentarul BBC, GSK a dat publicității o înregistrare audio secretă efectuată pe ascuns de Dr. Steve Nissen (Cleveland Clinic) în 2007 la o discuție între reprezentații GSK și experți, pentru ca populația să poată urmări toate comentariile făcute atunci.

Telenovela continuă, iar medicii specialiști așteptă decizia EMA de la sfârșitul acestei luni. Deși medicii britanici nu mai inițiază tratament cu Avandia la pacienții care nu au luat medicamentul până acum, cei aflați deja sub tratament îl continuă. În 2009 au fost eliberate circa 1 milion rețete pentru Avandia (rosiglitazonă) în Marea Britanie.

sursa

Asocierea între stressul psihoemoțional și bolile cardiovasculare este bine documentată în literatură, stressul acut fiind cunoscut ca un factor precipitant pentru infarctul miocardic acut. Rolul stressului cronic în dezvoltarea unui infarct miocardic acut este mai puțin clar, deoarece există puțin markeri fiabili care să ateste expunerea cronică a organismului la stress.

Cercetătorii londonezi au dozat cortizolul din păr ca marker de stress la pacienții internați în secțiile de terapie intensivă coronariană pentru infarct miocardic acut și la cei internați pentru alte motive în secțiile de medicină internă. Cortizolul a fost măsurat în primii 3 cm ai porțiunii proximale a firului de păr, deoarece această zonă reprezintă expunerea din ultimele 3 luni la stress. După ajustarea pentru factorii de risc clasici pentru IMA (vârstă, LDL-C, HDL-C, IMC, statusul de fumător, istoricul de evenimente coronariene) folosind regresia logistică multiplă, conținutul în cortizol al firului de păr a rămas cel mai puternic predictor de infarct miocardic (OR 17.4, 95% CI 2.15-140.5, p=0.007). Cortizolul este un hormon de stress care se acumulează în firele de păr și este secretat intens în perioadele de stress acut.

Rezultatele subliniează rolul imens pe care stressul cronic îl are în declanșarea bolilor cardiovasculare, factor de risc care este adesea neglijat de cardiologi, în dorința de a controla agresiv tensiunea arterială, dislipidemia și obezitatea. Totodată, măsurarea cortizolului din păr ar putea ajuta la identificarea pacienților la risc crescut de evenimente coronariene, care trebuie să beneficize de evaluare intensivă și de tratamentul corect al tuturor factorilor de risc.

sursa

Copiii infectați cu virusul HIV aflați sub tratament HAART (highly active antiretroviral therapy) necesită revaccinare pentru menținerea imunității împotriva bolilor copilăriei, conform cercetătorilor de la Johns Hopkins School of Public Health. Terapia HAART este o combinație de 3 sau mai multe medicamente anti-HIV, virusul care cauzează SIDA.

Cercetătorii au derulat o metaanaliză care a inclus 38 studii și au constatat că majoritatea copiilor aflați sub tratament HAART sunt susceptibili la bolile copilăriei preventibile prin vaccinare. Totodată, metaanaliza a relevat că acești copii răspund foarte bine la revaccinare.

Reviewul a apărut în ediția din septembrie a The Lance Infectious Diseases.

sursa

Statinele, populare pentru efectul lor hipocolesterolemiant și scăderea riscului de infarct miocardic și stroke, ar putea reprezenta un factor protector pentru artrita reumatoidă, conform unui studiu israelian apărut în ediția online din 7 septembrie a publicației PLoS Medicine.

Persoanele care au urmat un tratament consecvent cu statine au avut un risc cu până la 40% mai mic de a dezvolta artrită reumatoidă, iar efectul a fost maxim la pacienții tineri și la cei care au luat statine mai eficiente.

Administrarea statinelor nu a avut însă un efect semnificativ în reducerea riscului de  osteoartrită.

sursa

Urmăreste-ne